Fotografie prezentată: Coșuri de gunoi | © Selena Gallagher pe Pixabay
În timp ce studenții din seminarul meu continuă să caute cu disperare probleme care ar putea fi apoi folosite ca bază pentru o lucrare de seminar, problemele curg spre mine. Între timp, chiar am încetat să mai vorbesc despre provocări, pentru că asta ar mai putea aduce ceva pozitiv din toată treaba.
Am ajuns acum la punctul în care sortez problemele în funcție de urgență și consecințe înainte de a căuta soluții potrivite. Și de cele mai multe ori nu ar fi deloc șantierul meu, ci mai degrabă o parte din el Câmp PAL, și anume „problemele altora”. Din păcate, uneori nu este atât de ușor pe cât ți-ai dori să fie, pentru că adesea ne transformăm propriile probleme în problemele altora - indiferent dacă studiem sau în „viața reală”! Un câmp PAL inversat, ca să spunem așa.
Bănuiesc că dacă aduc brusc câmpul meu PAL pozitiv împreună cu cel negativ al altor oameni, atunci exact ceea ce mulți oameni de știință bănuiesc atunci când materia și antimateria se ciocnesc - probabil că aș câștiga Premiul Nobel pentru Fizică.
Și astfel continui să lucrez pe rând la problemele altora, fără să mă bucur nici măcar de faptul că propriile mele probleme aparțin mai mult în categoria „problematică”.
addenda
În cazul în care câțiva studenți trec pe aici. Aceasta ar fi o prelegere de la Felix Von Leitner la subiect "Ar trebui să mergem în nor?„ — ar putea fi cu siguranță de ajutor pentru seminar.
Am găsit chiar și o pictură în ulei care se potrivea cu tema Franz Sedlacek deja pictat în 1933 și se numește „Fantome în copac”. Sedlacek nu cunoștea nici câmpurile PAL, nici norul, dar avea o presimțire a ambelor.
Gânduri 3 despre „ProblemeMatei 22:21
Ce ar fi spus stoicii despre acest subiect?
„Când îl vor atinge urgențele externe [stoicul], el va pleca imediat de la viață și va înceta să fie o povară pentru el însuși. Dacă își poate duce viața doar în condiții sărace și înghesuite, se va mulțumi cu asta și nu își va lăsa stomacul și umerii să-și facă partea lor, fiind prea îngrijorat sau îngrijorat.” (Seneca, Cartea 3, Scrisoarea 17).
Problema poate nu sunt stoicii, ci proștii (Carlo M. Cipolla).
O soluție pragmatică pare dificilă. Înțeleptul poate alege cele mai bune idei din orice filozofie. Proștii sunt oricum lăsați deoparte.